Toată lumea vorbește/scrie
despre Dumnezeu, eu de ce n-aș putea?
Zilele trecute am citit un mail, în
care o sahaja yoghină i-a întrebat pe copii: „Ce credeți, unde
este Dumnezeu?” Iar copiii au spus tot felul de lucruri: „în aer”, „în cer”, „deasupra
noastră”, „în jurul nostru”, „în rai” etc. Însă unul dintre ei a spus: „Dumnezeu
este în inima noastră”. E minunat să auzim așa ceva
din partea copiilor care, știm cu toții, au o înțelepciune naturală, sunt spontani, inocenți.
Dar cum putem simți că
Dumnezeu este în inima noastră? Mental putem să gândim: da ... este acolo,
bine. Și ce-i cu asta? Nu simt. Nu vorbește cu mine, nu
îmi ascultă rugăciunile, nu mă bagă în seamă, nu intervine. Mă lasă să
fac ce vreau.
Se spune că Dumnezeu este iubire,
dar eu nu simt că mă iubește. Atunci oare cum se manifestă?
Se mai spune că este ca mine, este
reflectarea mea.
Iar eu, care NU simt că Dumnezeu este
în inimă, ce fac? Încep să-L conceptualizez. Mă gândesc așa: dacă
El este iubire, iar iubirea vine din inimă, atunci El mă iubește așa cum
iubesc eu pe un alt om. Dar iubirea mea este diferită, pentru că altfel îi
iubesc pe părinții mei, altfel pe soțul/soția, altfel
pe copiii mei și altfel pe rude, prieteni, cunoștințe,
colegi, vecini. Pe unii îi iubesc mai mult, pe alţii nici nu știu dacă
îi iubesc! Ce sunt toate iubirile astea? Știu eu ce
este de fapt iubirea?
Se mai spune că Dumnezeu, din când
în când, trimite câte un profet, o încarnare divină între oameni, pentru a le
readuce aminte despre El însuși. Ne readuce atenția spre inimă,
spre interior, dacă ne-am dezvoltat prea mult în exterior sau dacă L-am uitat
complet.
Un maestru spiritual
autentic este acela care ne aduce aproape de Dumnezeu, care ne ghidează,
ne arată drumul, cu iubire, fără să aștepte ceva în
schimb. Dăruiește, pentru că asta este datoria lui. Are cunoașterea
despre Dumnezeu și s-a născut să facă publică această cunoaștere.
Iată ce spune
Shri Mataji Nirmala Devi despre Dumnezeu ("Voi
sunteți Spiritul" - program public,1981, Anglia –
Hampstead)
„Noi aici pe
Pământ, ÎI înţelegem pe Dumnezeu cu înţelegerea noastră pământească. Îl
înţelegem prin intermediul mentalului nostru, prin imaginaţia noastră, prin
cărţile care-L descriu într-un mod sau altul.
Există un mare
mister: Dumnezeu şi puterea Sa divină. Este un mare mister pentru toate
fiinţele umane. … Modul de a acţiona al puterii divine este, de asemenea,
foarte misterios. Indiferent ce am înţelege prin misterios, aceasta înseamnă
ceva care e dincolo de mentalul nostru, ceva ce nu putem concepe cu mentalul
nostru. Puterea Dragostei Sale este foarte misterioasă. Ceea ce înţelegem noi
prin dragoste nu este Dragostea pe care El ne-o poartă. Sau putem spune că
puterea compasiunii Sale, puterea iertării Sale sunt extrem de misterioase
pentru noi, pentru că noi suntem foarte imperfecţi. Din cauza imperfecţiunii
noastre, nu putem înţelege o fiinţă absolută, perfectă.
Noi îl vedem pe
Dumnezeu prin intermediul imperfecţiunilor noastre. Şi astfel, ne formăm
concepţii corespunzătoare propriilor noastre imperfecţiuni.
Să luăm exemplul
unei furnicuţe: dacă ea ar trebui să se pronunţe asupra problemelor politice
ale Angliei de astăzi, ar putea ea oare s-o facă?
Pentru biata
furnică este de neconceput faptul că noi avem un mental care gândeşte, care are
o imaginaţie, care se proiectează de jur împrejur ca o caracatiţă, care înşfacă
totul în jurul său!
Ea nu poate nici
măcar să înţeleagă că noi dispunem de un fel de libertate care ne permite să
facem ceea ce vrem; un asemenea lucru complicat nu încape în căpşorul minuscul
al acestei fiinţe micuţe.
Însă diferenţa
dintre o furnică şi o fiinţă umană constă în faptul că furnica nu are ego. Şi
marea problemă a fiinţei umane - în ciuda faptului că între fiinţa umană şi
Dumnezeu există acelaşi raport ca şi între furnică şi om - este egoul, care ne
face inferiori chiar şi unei furnici!
Căci receptorul
nostru este atât de slab, încât nici măcar nu putem vedea că există ceva
misterios în legătură cu Dumnezeu.
Dumnezeu trebuie
să fie un mister pentru fiinţa umană şi, pentru a înţelege un mister, trebuie
să pătrundem într-un domeniu nou, care depăşeşte tot ce putem noi să înţelegem
cu conştiinţa noastră omenească. Trebuie să existe un alt plan de pe care să
putem încerca să pătrundem acest mister, căci altminteri n-am putea înţelege
nimic, n-am putea prinde nimic din funcţionarea Sa.
În chimie, de
exemplu, legea periodicităţii elementelor este ceva fantastic! Absolut
extraordinar! Priviţi apoi cum se comportă amoebele, priviţi animalele mici ce
trăiesc în râuri şi oceane, nenumăratele creaturi care trăiesc în bună
înţelegere, nu asemeni fiinţelor umane! Ci, dimpotrivă, în armonie,
acceptându-şi reciproc nevoile, chiar şi atunci când este vorba de propria lor
viaţă!
Astfel, cu
această libertate şi cu un asemenea mare mister, având un ego mare la mijloc,
ne e greu să-L concepem, să concepem faptul că tot ceea ce face El este făcut
pentru creşterea noastră spirituală. Chiar şi atunci când ucide pe cineva, este
pentru creşterea spirituală a aceluia. Chiar dacă striveşte pe cineva şi-l
aruncă din vârful muntelui, este pentru creşterea sa spirituală.
Atunci când vă
face să vă confruntaţi cu probleme şi cu dificultăţi, o face pentru creşterea
voastră spirituală. Tot ceea ce vi se întâmplă este o încercare menită să vă
facă să creşteţi spiritual.
El munceşte 24 de
ore din 24, numai şi numai pentru a vă face mai conştienţi de Spiritul care se
află în voi. Numai pentru ca voi să simţiţi Spiritul. Totul, natura, frumuseţea,
totul lucrează pentru ca voi, fiinţele umane, să simţiţi frumuseţea Sa, pentru
ca voi să-L cunoaşteţi înăuntrul propriei voastre conştiinţe, pentru ca voi să
simţiţi Dragostea puternică şi profundă a lui Dumnezeu.
Sunt
sute şi sute de ani de când El lucrează. închipuiţi-vă doar! De când a fost
creată această lume, şi până astăzi! Cu atâtea şi atâtea încarnări care au
venit pe acest Pământ, pentru a-L reprezenta, pentru a vorbi despre E1, pentru
a contribui la lucrarea Sa, pentru a desăvârşi centrii subtili din interiorul
nostru.
Şi
atunci când, dintr-o dată, ne găsim faţă în faţă cu noi înşine, nu putem crede
că este posibil. Vedem amestecul de ego şi superego. Mai întâi, nu ne credem în
stare să primim Realizarea."
Aghi
